MODIFICARE DE LEGISLAȚIE: noile criterii pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap a adulților cu deficiențe de auz. Când se acordă certificate permanente

Ministerul Muncii și cel al Sănătății au „reformat” criteriile pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap a persoanelor adulte printr-un Ordin comun (nr. 2.300/1.457/2025, publicat joi, 6 noiembrie 2025, în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 1027 Bis), ordin ce abrogă reglementarea anterioară veche de aproape 2 decenii.

Noul Ordin pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap a persoanelor adulte aduce modificări importante în sistemul de evaluare a persoanelor cu dizabilități din România. Principala schimbare constă în trecerea de la o abordare bazată preponderent pe diagnostic la una centrată pe evaluarea funcțională reală a persoanei, așadar pe baza criteriilor atât medicale, cât și psiho-sociale.

Noile reguli renunță la modelul strict medical, în care diagnosticul determina gradul de handicap, și introduc o evaluare funcțională — bazată pe autonomia persoanei, capacitatea de comunicare, orientare, integrare socială, autoîngrijire și siguranță personală. Nu doar patologia, ci impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi a pacientului va conta în stabilirea gradului de handicap.

Evaluarea va fi realizată în baza unei fișe unice de evaluare funcțională, care analizează gradul de autonomie personală, capacitatea de comunicare, adaptarea comportamentală și integrarea socială, conform modelului OMS – ICF (Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății). Evaluarea se va face cu ajutorul unor instrumente internaționale standardizate: MMSE (pentru tulburări cognitive), ADOS și ABAS-II (pentru tulburările de spectru autist), WHODAS și GAFS (pentru evaluarea funcționalității și a sănătății mintale).

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a elaborat aceste criterii ca răspuns la necesitatea alinierii la standardele internaționale și la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România, dar și ca răspuns la solicitările și sugestiile făcute din partea organizațiilor de pacienți și reprezentanți ai acestora, care au acuzat un sistem rigid și adesea discriminatoriu.

Certificat valabil permanent (pe viață) pentru afecțiunile ireversibile

O altă schimbare majoră: pentru persoanele care suferă de boli incurabile sau deficiențe ireversibile — cum ar fi amputații, paralizii, sindrom Down, malformații congenitale sau boli genetice rare — comisiile locale ale Direcțiilor de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) pot acorda acum valabilitate permanentă certificatelor de handicap, fără a mai obliga beneficiarii să se prezinte periodic la reevaluare.

În România, peste 850.000 de persoane adulte dețin un certificat de încadrare în grad de handicap, dintre care aproximativ 200.000 suferă de afecțiuni ireversibile.

Uniformitatea deciziilor la nivel național

O problemă veche a evaluării complexe a fost mereu lipsa de uniformitate a deciziilor de încadrare în grad de handicap între județe. Adesea, aceeași boală era încadrată diferit, în funcție de interpretarea comisiei. Noile grile standard impun acum un mod unic de evaluare la nivel național, ceea ce va reduce diferențele arbitrare.

Categoriile de afecțiuni ce vor fi evaluate conform noilor reglementări

Evaluarea se va face pentru persoane suferind de afecțiuni din principalele domenii medicale: neurologie, psihiatrie, oncologie, reumatologie, ortopedie, ORL, oftalmologie, pneumologie, gastroenterologie, endocrinologie, hematologie, urologie. Fiecare conține grile funcționale pentru stabilirea gradelor de handicap. Acestea rămân cele cunoscute, adică ușor, mediu, accentuat și grav.

Noile criterii se aplică tuturor evaluărilor care vor fi făcute începând cu data publicării Ordinului, azi, 6 noiembrie 2025. Certificatele  de încadrare în grad de handicap existente deja rămân valabile și noile criterii vor fi aplicate doar la reînnoirea acestora.

Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap a persoanelor cu deficiențe de auz

În ce privește persoanele cu afecțiuni ale funcțiilor auditive, extragem din Ordin:

„ANEXA NR. 1
Criteriul medico-psihosocial de încadrare în grad de handicap

CAPITOLUL 2
FUNCŢIILE SENZORIALE

II. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor auditive în vederea încadrării în grad de handicap*
* În afecţiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecţioasă, toxică, vasculară, heredodegenerativă, traumatică, tumorală – congenitale sau dobândite precoce – copilărie/adolescenţă – însoţite de hipoacuzie – tip transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabile sau neprotezabile ori cu surditate (cofoză), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate). Evaluarea complexă va fi centrată pe aprecierea capacităţii de comunicare şi relaţionare socială şi identificarea tulburărilor psihice şi de limbaj.

PARAMETRI FUNCŢIONALI:

Audiometrie subiectivă tonală liminară, audiometrie vocală, audiometrie in câmp liber cu proteză auditivă, metode de testare obiective – potenţiale evocate auditive precoce, impedansmetrie şi otoemisiuni acustice

DEFICIENŢĂ MEDIE – HANDICAP MEDIU – Pierdere auditivă bilaterală între 41-70 dB, protezabilă

DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ – HANDICAP ACCENTUAT – Pierderea auditivă bilaterală peste 70 dB care se protezează greu, asociată cu tulburări psihice şi de limbaj. Surditate congenitală sau dobândită înaintea achiziţionării limbajului însoţită de mutitate (surdomutitate cu demutizare slabă/nulă), cu pierdere peste 90 dB (surdităţi profunde şi cofoze).

 

* În afecţiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecţioasă, toxică, vasculară, heredodegenerativă, traumatică, tumorală – congenitale sau dobândite precoce – copilărie/adolescenţă – însoţite de hipoacuzie – tip transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabile sau neprotezabile ori cu surditate (cofoză), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitate-surdocecitate).
Evaluarea complexă va fi centrată pe aprecierea capacităţii de comunicare şi relaţionare socială şi identificarea tulburărilor psihice şi de limbaj.”

Cu privire la criteriile pe baza cărora se acordă termen de valabilitate permanent, cităm:

„ANEXA NR. 2
CRITERIILE MEDICOPSIHOSOCIALE PE BAZA CĂRORA SE STABILEȘTE TERMEN DE VALABILITATE PERMANENT PENTRU ÎNCADRAREA ÎN GRAD DE HANDICAP A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI

Art.I. Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește termen de valabilitate permanent pentru certificatul de încadrare în grad de handicap sunt următoarele:

CAPITOLUL 2: FUNCȚIILE SENZORIALE

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCŢIILOR AUDITIVE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP

– La prima evaluare a persoanelor cu surdomutitatea congenitală sau surditatea bilaterală dobândită înaintea achiziționării limbajului cu demutizare slabă/nulă, cu pierdere peste 90 dB (cofoza), atestate prin istoric și determinări obiective audiometrice – audiogramă tonală și vocală – testarea inteligibilității vorbirii, testarea potențialelor auditive evocate de trunchi
cerebral determinate automat – AABR.
– La a doua evaluare a persoanele (sic!) cu tulburări de auz congenitale sau dobândite precoce – copilărie/adolescență, neprotezabile sau la care s-a încercat protezarea timp de doi ani, fără niciun beneficiu funcțional, atestate prin istoric și determinări obiective audiometrice;
– La a doua prezentare pentru persoanele protezate, convențional și neconvențional, la mai mult de doi ani de la protezare, atestate prin istoric și determinări obiective audiometrice cu stabilirea clară a eficienței protezării – inteligibilitatea cuvintelor, eficacitatea comunicării.”