Nou-născutul vostru a fost testat auditiv în maternitate și rezultatul nu a fost cel așteptat? Iată ce trebuie să știi

From: Andrei
Sent: Wednesday, July 24, 2019 10:03 PM
To: Bogdan (Darul Sunetului)
Subject: despre testul auditiv la nou-nascuti

Am un băiețel, nou născut căruia i s-a făcut la maternitate 2 teste auditive (presupun că emisii otoacustice) și la ambele rezultatul nu a fost cel sperat/așteptat. Doamna doctor ne-a spus că urmează să-i repete testul de câteva ori până iese din maternitate și dacă tot nu avem un rezultat îmbucurător atunci se va repeta la 1 lună apoi la 2 etc.

Din păcate nu cunosc aparatul folosit.

2 întrebări am:

1. Aceste teste repetate de mai multe ori nu pot fi nocive și să ducă la pierderea auzului ? N-ar trebui făcute mai târziu și nu acum imediat după naștere ?
2. avem motive de îngrijorare după/conform cunoștințelor dumneavoastră ?

Mulțumesc anticipat

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

From: Bogdan (Darul Sunetului)
Sent: Thursday, July 25, 2019 9:40 AM
To: ‘Andrei
Subject: RE: despre testul auditiv la nou-nascuti

Bună dimineața,

Mai bine vorbim la telefon. Dar până la discuția telefonică, iată câteva informații:

– Testarea auditivă a nou-născuților (detalii despre procedură) este complet non-invazivă și nepericuloasă și e importantă pentru identificarea timpurie a deficiențelor de auz. Asociațiile noastre au insistat cât au putut pe lângă autorități pentru existența acesteia ca protocol standard.

Primii ani de viață sunt esențiali în formarea memoriei auditive și trebuie intervenit cât mai rapid, în cazul unui diagnostic nefavorabil.

(Când s-a născut fiica mea, acum 12 ani, nu exista această procedură. Majoritatea copiilor deficienți de auz se nasc în familii fără istoric de pierdere de auz. Noi n-am avut asemenea istoric și, după cum puneți problema, bănuiesc că nici dvs. Așa că nu am știut să solicităm testarea. Dacă ar fi fost procedură standard, am fi diagnosticat rapid hipoacuzia și am fi câștigat un an. Un an!!)

– Tehnic vorbind, testarea inițială are ca scop detectarea atât a tulburărilor permanente de auz cât şi a tulburărilor tranzitorii, prezente la momentul examinării, dar care se vor rezolva în primele zile sau săptămâni de viaţă.

Există o serie de factori de risc pentru nou-născuți care pot duce la aceste deficiențe tranzitorii – probleme perinatale (hipoxie, hiperbilirubinemie), prematuritate, antecedente colaterale de hipoacuzie, sindroame asociate acesteia, administrare de medicamente ototoxice sau terapie intensivă neonatală mai mult de 48 de ore.

– Procedura standard de testare (conform protocolului medical) este următoarea:

A. Testarea nou-născuților sănătoși

1. La naștere
Înainte de externarea din maternitate se face testarea de otoemisiuni acustice automate. În urechea copilului se introduce o cască conectată la aparatul de testare, care emite o serie de sunete de joasă intensitate.

Nu întotdeauna se pot obține rezultate corecte și concludente de la prima testare.

Aceasta nu înseamnă că există probleme de auz permanente ale copilului, ci poate fi cauzată de alți factori – copilul era agitat la testare, exista prea mult zgomot de fundal, copilul avea în ureche lichid sau altceva care cauza un blocaj temporar.

2. La 28 de zile

Dacă primul test nu este concludent, este necesară refacerea testării, în primele 4 săptămâni după naștere.

Circa 20% dintre nou-născuți vor primi o indicație pentru o nouă testare, a treia, în centrele de audiologie/ORL specializate.

3. La 3 luni

Nou-născuții care au primit indicație de retestare vor fi evaluați din nou la vârsta de 3 luni în centrele de diagnostic auditiv/ORL din județul de reședință, conform programării stabilite în acest centru.

În urma acestui test va fi stabilit un diagnostic și un plan de acțiune.

B. Testarea nou-născuților internați în secția de terapie intensivă

Nou-născuții care necesită îngrijiri în secțiile sau compartimentele de terapie intensivă vor fi testați auditiv imediat înainte de externare.

În cazul în care copilul nu a trecut testul, părinții vor primi indicație de retestare, în centrele de diagnostic audiologic/ ORL peste 3-6 luni. Dacă suspiciunea de hipoacuzie a fost infirmată, părinții vor urmări dezvoltarea limbajului și este necesar să efectueze o audiogramă înainte de înscrierea la grădiniță și școală.

Având în vedere situația lor specială, chiar și copiii care trec testul de auz necesită retestări, la 6 luni și la 18 luni, în centrele de audiologie/ORL zonale.

– În ce privește cazul dvs., bănuiesc că testul inițial a primit rezultatul generic REFER (probabil asta înseamnă, în limbaj de specialitate, „rezultatul nu a fost cel așteptat”).

Prezenţa sunetelor emise de ureche că răspuns la testare apare sub forma răspunsului PASS (trece test), în timp ce absenţa sunetelor apare sub forma REFER.

PASS înseamnă că urechea externă este liberă, structurile urechii medii sunt sănătoase, urechea medie este liberă şi celulele cliate externe sunt sănătoase.

REFER nu înseamnă decât că nu s-a putut înregistra răspunsul celulelor ciliate externe. Acest lucru se poate întâmpla:

• fie pentru că există o hipoacuzie permanentă şi celulele nu pot emite acele sunete,
• fie pentru că ceva a împiedicat pătrunderea sunetelor până la cohlee sau nu s-au putut înregistra răspunsurile: vernix caseosa în conductul auditiv, conduct prea îngust, sonda sprijinită de peretele conductului, uneori lichid în urechea medie. Aceste situaţii pot să dispară cu ocazia reluării testării, în ziua următoare sau în săptămânile următoare.

Testele de screening ridică doar suspiciunea unei hipoacuzii. Nu sunt diagnostice. Testele sunt doar calitative și nu cantitative, adică nu pot detecta nivelul de pierdere de auz. O parte din copiii care nu trec testul iniţial vor trece testul ulterior, fără a avea diagnostic de hipoacuzie permanentă. Copilul care necesită retestare trebuie să ajungă într-un centru audiologic pentru a se putea stabili diagnosticul şi a se începe eventualele demersuri pentru corectarea hipoacuziei.

Testarea auditivă de screening reprezintă o muncă de echipă:

• neonatologul efectuează prima etapă a screeningului,
• medicul de familie are rolul de a supraveghea copilul şi de a-l îndruma către un centru de diagnostic,
• medicul ORL-ist sau audiologul de la centru va evalua cantitativ auzul copilului pentru a putea stabili diagnosticul final şi conduita terapeutică.

Vă recomand deci răbdare și… insistență!

Iar dacă diagnosticul pus va fi cel de hipoacuzie, vă așteptăm în asociația noastră, Darul Sunetului. Împreună va fi mult mai ușor să trecem peste toate!