Termenul „cyborg” a devenit popular odată cu filmul The Terminator. „Seria 600 avea piele din cauciuc. Îi detectam ușor; dar aceștia noi arată uman, transpiră, au răsuflare urât mirositoare, totul. Foarte greu de depistat.”
Unul din eroii principali, Kyle Reese, un soldat venit din viitor, descrie „Terminatorii” ca mașini cu endoschelet metalic și țesut viu pe dinafară – ciborgi.
Dar asta era în 1984… și era cu Arnold! Ne-am apropiat oare de acel moment? Unde se află tehnologia ciborg în 2018? Sunt ciborgii parte din viitorul nostru apropiat? Să vedem ce trebuie să știm.
Ce este de fapt un ciborg?
Acum peste 5 decenii, doi savanți au inventat termenul „cyborg” pentru a desemna o ființă futuristică, parte mașină și parte om. Manfred Clynes și Nathan S. Kline scriau într-un articol din 1960 despre „alterarea funcțiilor corpului pentru a face față cerințelor mediului extra-terestru” cu referințe din chimie, biologie și inginerie mecanică.
Deși era o noțiune încă SF la acea dată, astăzi aproximativ 20.000 de persoane au implanturi RFID cu cipuri care le permit deschiderea ușilor. Acești oameni sunt, în anumit sens, ciborgi.
Ciborgul este o persoană care, în anumit fel, este conectată fizic la o formă de tehnologie.
De exemplu, Neil Harbisson percepe culorile doar cu ajutorul unui implant localizat în craniu. El întrevede un viitor mai bun, în care simțurile sunt îmbunătățite prin utilizarea tehnologiei. „Vederea pe timp de noapte”, spune el, „ne va permite să ne adaptăm mediului, adică să ne schimbăm pe noi în loc să schimbăm planeta, că ci asta înseamnă să îi facem rău.”
Pentru a înțelege statutul actual al tehnologiei protezelor și organelor artificiale, să îl consultăm pe expertul în ciborgi Tim Maly, care spune că materialele de astăzi nu permit un om „complet cibernetic”.
„Probabil nu va fi un corp mecanic”, declară Maly portalului Gizmodo, „ci probabil va fi un fel de corp crescut biologic, dar nu va fi ușor de recunoscut ca un Robocop, deoarece va fi urmare a unei evoluții lungi de mici îmbunătățiri.”
Exemple uimitoare de tehnologii ciborg
Astăzi, oamenii au parte de tehnologie care nu exista nici măcar acum un deceniu. Dexteritate mai bună, simțuri mai ascuțite nu mai sunt SF – sunt realitate.
În acest moment tehnologia folosește cel mai mult persoanelor care suferă de o dizabilitate; ea poate înlocui organe deteriorate, membre lipsă și simțuri limitate.
Iată 6 exemple de „ciborgi” contemporani.
Să auzi culoarea
Artistul și activistul Neil Harbisson s-a născut fără abilitatea de a vedea culorile. În 2004, el și-a montat în spatele craniului o antenă electronică. Aceasta modulează frecvențele luminii în vibrații pe care creierul său le recunoaște drept sunete, permițându-i să audă culorile, inclusiv infraroșu și ultraviolet [care nu sunt perceptibile ochiului uman, n.tr.].
„Nu e nicio diferență între software și creierul meu, antena sau oricare altă parte a corpului. Să fiu una cu tehnologia mă face să simt că sunt tehnologie”, a declarat el într-un interviu pentru National Geographic.
Brațul (lui) LUKE
Brațul LUKE (numit după personajul Star Wars Luke Skywalker) este o proteză care trece dincolo de simpla utilizare zilnică și ajută purtătorul la regăsirea simțului tactil. El conține și toate funcționalitățile de bază ale unui braț cu mână. Senzori electronici extrapolează semnalele de la mușchii purtătorului și îi transpun în mișcare fizică. Brațul este disponibil amputaților din armată începând cu anul 2016.
Să vezi lumina
În 2002, Jans Naumann, orb de la vârsta de 20 de ani, a participat la un test clinic la Institutul Dobelle din Lisabona. La creierul său a fost conectată o cameră TV, ocolindu-i astfel ochii bolnavi. Invenția i-a permis lui Naumann să vadă luminile de Crăciun în acel an pentru prima dată după 17 ani.
În mod tragic, sistemul s-a defectat 2 săptămâni mai târziu. Cum William Dobelle a murit la scurt timp după aceea, sistemul nu a mai putut fi reparat întrucât inventatorul nu a lăsat nici un fel de instrucțiuni scrise.
Un picior mai sus
În 2012, la 3 ani de la amputarea de deasupra genunchiului a unui picior, Zac Vawter a fost primul om care a primit un picior bionic, controlat cu ajutorul semnalelor creierului. Înainte, aceeași tehnologie fusese folosită doar pentru membrele superioare.
O mână de ajutor
În 2017, importanta companie de proteze Bebionic a creat unele din cele mai sofisticate proteze pentru mână. Aceasta beneficiază de 14 tipare de mișcare preprogramate, care fluctuează forța și viteza prizei – poate ține un ou sau ridica o greutate de 50 de kg. Fiecare încheietură și fiecare falangă este controlată independent de un motor delicat.
Ochiul care filmează
Filmograful Rob Spence și-a înlocuit ochiul drept cu o proteză compusă dintr-o cameră video miniaturală care transmite în sistem wireless. Spence lucrase cu firma RF Wireless Design pentru a crea o proteză oculară care să conțină electronica necesară într-un spațiu atât de redus. Ochiul său de ciborg poate înregistra până la 30 de minute înainte de epuizarea bateriei.
O revoluție tăcută
Sunt încă și mai multe opțiuni cibernetice disponibile deja. Neurobridge (Podul Neural) este destinat să reconecteze creierul și corpul și a permis deja unor subiecți paraplegici să se miște din nou. E probabil ca aceasta să fie cea mai avansată legătură om-mașină creată până acum.
Îmbunătățirile vin rapid, dar pe tăcute. Retinele artificiale restaurează vederea celor orbi, implantele cohleare oferă auzul celor surzi, implantele cerebrale („pacemaker-e cerebrale”) ameliorează suferințele a 30.000 de suferinzi de Parkinson din lumea întreagă.
Inventatorii continuă să ducă lucrurile mai departe. „Aceasta este frontiera revoluției Îmbunătățirii Umane”, scrie autorul și filosoful Patrick Lin. „Știm de acum destule despre biologie, neuroștiință, computing, robotică și materiale ca să putem schimba tot corpul omenesc.”
Această tehnologie poate suplini, augmenta sau înlocui fiecare parte a corpului, de la organe vitale la membre amputate. O reeditare a filmului RoboCop, lansată în 2014, ne arăta un viitor îndepărtat în care tehnologia și organismul umane devin una – dar mulți experți spun că deja trăim acele vremuri.
De la lentile de contact performante (de exemplu cele pe care Google le dezvoltă pentru a monitoriza nivelurile de glucoză ale diabeticilor) la exoschelete care conferă puteri supraomenești sau pur și simplu ajută paraliticii sau bătrânii să meargă, ciborgii sunt parte din viitorul nostru imediat.
Încotro se îndreaptă lucrurile?
Ce va urma? Ce tipuri de tehnologii vom vedea dezvoltându-se? Iată câteva.
#1 – Implantele neurale
Conectarea creierului cu un computer, care a fost doar science-fiction timp de decenii, e azi mai aproape de realitate ca niciodată. Implanturile neurale sunt implanturile cohleare – destinate reabilitării auditive – și implanturile retinale – pentru persoanele fără vedere. Acestea sunt implanturi „de bază”, dar ele se află deja în stadii avansate de dezvoltare.
#2 – Membre „inteligente” controlate de computer
Protezele actuale sunt de un ajutor enorm acelora care și-au pierdut membre, și devin tot mai inteligente cu zi ce trece. Touch Bionics, o companie producătoare de proteze, a creat o mână care poate fi controlată cu ajutorul unei aplicații pentru telefoanele inteligente sau prin interpretarea semnalelor mușchilor.
Degetul mare al protezelor este opozabil, toate cele 5 degete sunt alimentate individual cu curent electric, au încheietura rotativă și șasiu de aluminiu. Touch Bionics pretinde că sunt cele mai avansate proteze pentru mână fabricate vreodată.
Cu toate că cei mai mulți dintre noi nu și-ar adăuga niciodată un membru suplimentar, mulți cred că în viitor oamenii își vor îmbunătăți membrele perfect funcționale cu asemenea proteze inteligente.
#3 – Nanomedicina
Nanotehnologia, un miracol medical, livrează particule inteligente miniaturale oriunde sunt necesare în corp. Un tratament experimental pentru cancerul de plămâni presupune ca pacientul să inhaleze nanoparticule prin aerosoli, iar particulele se așază în zonele afectate ale plămânului. Un magnet poziționat extern încălzește particulele care omoară celulele bolnave.
O echipă din Texas a creat mușchi artificiali foarte puternici fabricați din nanofibre și umpluți cu parafină. Mușchii pot ridica de 100.000 de ori greutatea lor și pot genera de 85 de ori mai multă putere decât mușchii umani de aceeași dimensiune.
#4 – „Încărcarea” creierului
Ray Kurzweil, cunoscutul futurist, crede că până în anii 2050 orice om va putea să-și încarce conștiința într-un computer Deși pare doar un scenariu demn de un film de ficțiune, un miliardar rus a relatat că plănuiește să-și încarce propriul creier, pentru a deveni nemuritor, nu mai târziu de anul 2045. Dimitri Ițkov, azi în vârstă de 32 de ani, crede că tehnologia îi va permite să trăiască indefinit într-un corp holografic [a se vedea notele adăugate de traducător la final, n. tr.]:
„Noua ființă umană va primi o serie uriașă de noi abilități și va fi capabilă să îndure condiții extreme: temperaturi ridicate, presiune, radiație, lipsă de oxigen. Folosind o interfață neurală, oamenii vor fi capabili să opereze de la distanță câteva corpuri de diferite forme și mărimi.”
#5 – Tehnologia invizibilității
O „mantie a invizibilității” desprinsă parcă din Harry Potter va fi creată în curând, spun experții în tehnologie. De fapt ea există deja dar este departe de a funcționa optim. Recent, inginerii au plasat în jurul unui obiect un set de antene care radiază un câmp electromagnetic și reușește să „anuleze” radiația vizibilă în zona acestui obiect.
Ai vrea să fii un ciborg?
Este uimitor cât de multă tehnologie cibernetică existentă deja ajută oamenii cu dizabilități sau îmbunătățește funcțiunile de baze ale corpului nostru.
Deși acestea sunt disponibile acum doar celor cu amputații și alte dizabilități, se pare că îmbunătățirile bionice disponibile comercial nu sunt prea departe.
Fiți atenți la opțiunile care v-ar putea îmbunătăți experiența umană.
(Traducere și adaptare de Bogdan Stanciu)
––
Aprecieri și note ale traducătorului:
Despre ispita avansului tehnologic și „cunoașterea luciferică”
La finalul articolului ținem să facem o serie de precizări nu doar utile, ci absolut necesare pentru o evaluare etică a progresului tehnologic, dimensiune care lipsește complet din articol.
Dorinţa de „a amesteca” lumea vie cu cea moartă nu este nouă. Primul care a teoretizat-o a fost Norbert Wiener (1894-1964), părintele ciberneticii, același care a conceptualizat „omul bionic”. Doar că astăzi, viziunea sa pare mult mai aproape de realitate și, odată cu ea, dilema implicată de distincția „binelui” și a „răului” se acutizează.
În general tehnologia este, sub aspect moral, neutră. Marile descoperiri științifice au adus omenirii binecuvântare sau nenorocire, în funcție de modul în care au fost dezvoltate sau de scopul pentru care au fost folosite. Cazul dinamitei și al inventatorului său Alfred Nobel este, poate, cel mai cunoscut.
Să ne amintim de butada lui François Rabelais, „știința fără conștiință nu este decât ruinarea sufletului”, care ne confirmă că, deși aproape orice este posibil, libertatea noastră de acțiune își are limitele ei. Într-adevăr, unele activități medicale sau invenții tehnologice determină probleme morale grave, lezând demnitatea umană sau identitatea personală. Tocmai de aceea apelul la exercitarea discernământului bazat pe o conștiință bine formată, atât pentru cel care efectuează procedura cât și pentru cel care o primește, devine un imperativ absolut.
Școlile de bioetică creștină (în primul rând cea a Vaticanului) consideră drept procedee licite din punct de vedere moral, în raport cu tehnica și știința, doar pe acelea care tind la restabilirea unor organe sau funcții ale corpului care din motive patologice lipsesc/nu mai funcționează. Aceasta ar trebui să fie logica oricărui tratament medical uzual.
O altă condiție este ca procedeul sau tehnologia folosite să nu provoace răul nici unei alte ființe umane (pentru că, în primul rând, este interzisă săvârșirea oricărei fapte intrinsec rele – „primum non nocere”). Cu alte cuvinte, nimeni, niciodată, nu poate face un bine săvârșind răul invocând pretexte de genul „progresului științei”. În această interpretare, cercetarea pe celule stem embrionare, de exemplu, sau reducția embrionară asociată procedeelor de fertilizare in vitro / embriotransfer sunt interzise sub aspect moral, fără a mai aduce în discuție îndoielile substanțiale privitoare la eficiența lor.
În lumina acestora, linia de demarcație tot mai subțire între restabilirea auzului prin intermediul implantului cohlear(cazul micilor pacienți cărora le este dedicată activitatea asociației noastre) și „îmbunătățirea” umană (human enhancement) tinzând spre „transumanism” devine marcantă, iar limitele morale ale acțiunii, tot mai evidente.
Un alt aspect care ne îndeamnă la prudență în ceea ce privește îmbrățișarea necritică a tehnologiei este resurgența uneia dintre cele mai abominabile pagini din istoria umanității: mişcarea eugenică. Repudiată ferm după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, într-un moment în care comunitatea internațională a emis Declarația Universală a Drepturilor Omului tocmai pentru a preveni repetarea unor erori care au costat zeci de milioane de vieți, iată că eugenia a renăscut, chiar dacă sub un alt nume. De decenii, deja, ea uzează de oximoronul „avort terapeutic” pentru depistarea sistematică și eliminarea feților cu malformații, iar în anii care urmează putem presupune că, lăsată nesancționată, va folosi orice procedură tehnologică pentru a „crea cyborgi de calitate”. Astfel se va tinde spre înlocuirea oricărei ființe umane care nu va trece „testele de calitate” ale neo-arianismului.
Vă propun și vizionarea excelentului interviu cu pr. dr. Jean Boboc, unul dintre discipolii lui Mircea Eliade, doctor în medicină al Facultății de medicină din Paris și doctor în teologie al Institutului „Saint Serge” din capitala franceză, ocazionat de lansarea cărții sale Transumanismul decriptat. Metamorfoza corăbiei lui Tezeu. Pr. Boboc apreciază că, în prelungirea marxism-leninismului, transumanismul este o nouă „religie ateistă” care idolatrizează viziunea prometeană, nitzcheană a transformării omului, a schimbării firii sale, a creării „omului nou”, de data acesta nu doar sub aspect ideologic ci chiar fizic, uzând de tehnologiile tot mai avansate.
Papa Ioan Paul II avertiza, la rândul său, că adevărata provocare a omului viitorului (tot mai apropiat) pare a fi nu aceea dacă va accepta sau nu implanturi ultra-avansate pentru a-și îmbunătăţi organismul, ci dacă va redescoperi că este o ființă alcătuită din materie și spirit: „O anumită mentalitate pozitivistă continuă să alimenteze iluzia că, datorită realizărilor ştiinţifice şi tehnice, omul, asemenea unui demiurg, poate singur să-şi controleze în totalitate destinul” (Fides et Ratio, §91).
Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să conștientizăm cu o atenție sporită faptul că experiența nefastă a umanității ne arată că ideea – eronată – a unei libertăți fără limite naște probleme enorme, sfârșind prin a ne priva, în cele din urmă, chiar de libertatea spre care năzuim.
(Editare ulterioară: la sugestia prietenului Robert Lazu vă recomand, pentru o lectură suplimentară cu privire la implicațiile unei viziuni greșite asupra libertății, enciclica Libertas a Papei Leon al XIII-lea.)
0 Comments