Concluziile întâlnirii cu tema „Implantul cohlear: între nevoile pacienților și standardele europene”

În data de 09 septembrie 2017, în cadrul Conventus Latin ORL din Sinaia a avut loc masa rotundă „Implantul cohlear: între nevoile pacienților și standardele europene”.

Evenimentul a fost organizat de Asociația persoanelor cu deficiențe de auz “Ascultă Viața!” ca o urmare a necesității strigente de a fi clarificate unele aspecte privind Programul național de sănătate specific, în special înlocuirea procesoarelor de sunet/vorbire după ieșirea din garanție precum și re-implantarea în urma defectării implantului.

La masa rotundă au participat reprezentanți din partea CNAS, centrelor de implant cohlear și asociațiilor de pacienți.

Redăm mai jos concluziile discuțiilor, astfel cum au fost ele prezentate de organizatori, cu precizarea că ele urmează să fie înaintate în scris Ministerului Sănătății:

MASĂ ROTUNDĂ

“IMPLANTUL COHLEAR – ÎNTRE NEVOILE PACIENȚILOR ȘI STANDARDELE EUROPENE”

09.09.2017, CONVENTUS LATIN ORL, SINAIA

Participanți:

• Dr. Oana Costan, dir. Direcția Programe Curative, CNAS
• Dr. Doina Ocnaru, Direcția Programe Curative, CNAS
• Conf. dr. Luminița Rădulescu, Spitalul Clinic de Recuperare Iași
• Șef de lucrări dr. Sebastian Cozma, Spitalul Clinic de Recuperare Iași & Societatea Română de Audiologie și Patologia Comunicării
• Conferențiar dr. Dan Gheorghe, Spitalul Marie Curie București
• Dr. Iulia Vârgolici, IFACF Hociota Bucuresti
• Toni Bogdan, președinte Asociația persoanelor cu deficiențe de auz “Ascultă Viața!”
• Cosmin-Alexandru Brașov, vicepreședinte Asociația persoanelor cu deficiențe de auz “Ascultă Viața!”
• Gal Katalin, președinte Asociația „Perspective” pentru copiii hipoacuzici România și reprezentant Asociația Halloka
• Dan si Mihaela Alexandru, Asociația Auzi, Înțelegi, Trăiești
• Alice Popa, președinte Asociația Koala Reabilitare Auditiv-Verbală
• Margareta Burghea, Asociația Darul Auzului
• Stănișor Zaharia, Asociația Darul Auzului

CONCLUZII:

• necesitatea ralierii Programului National de Tratament al Surdității prin Proteze Auditive Implantabile la standardele minime din țările membre ale Uniunii Europene cu un nivel de dezvoltare economică apropiat de cel al României, respectiv înlocuirea procesoarelor de sunet la un interval de 7 ani;
• nu se pot stabili criterii medicale pentru înlocuirea procesoarelor de sunet, motivația înlocuirii fiind dată de uzura fizică și morală a acestora, similară protezelor auditive pentru care termenul legal de înlocuire este de 5 ani;
• în situația unui număr mai mare de beneficiari decât numărul de procesoare de sunet disponibile, criteriile de prioritizare vor fi vechimea mai mare a procesoarelor, respectiv procesoarele pentru care nu se mai asigură mentenanță/service post-garanție;
• asigurarea unui buget corespunzător Programului Național de Tratament al Surdității prin Proteze Auditive Implantabile pentru achiziționarea de sisteme de implant cohlear si alte proteze auditive implantabile; pentru înlocuirea procesoarelor de sunet se va crea un buget distinct pentru a nu se crea disfuncționalități în implantarea pacienților noi din programul deja existent;
• propuneri pentru procedura de înlocuire a procesoarelor de sunet:
  • în cadrul programului național (PNTSPAI), centrele de implant vor desfășura procedurile de achiziție pentru procesoarele de sunet cu toți cei patru producători reprezentați în România. Este necesar să fie prevăzut buget distinct și pret mediu de referință pentru procesoarele de sunet!
  • includerea procesoarelor de sunet pe lista dispozitivelor medicale, similar protezelor auditive. In acest caz se va mentiona decontarea costului 100%, fără contribuția pacientului.
  • achiziție centralizată de către Ministerul Sănătății
• definirea procesorului de sunet ca fiind sistemul funcțional ce include procesorul de sunet propriu-zis, compartiment de baterii, antena și cablu sau procesor compact (în funcție de situație)
• de înlocuirea procesoarelor de sunet vor beneficia atât pacienții implantați în cadrul programului național dar si cei care și-au achiziționat din fonduri proprii sistemele de implant sau care au fost implantați în străinătate, dar au asigurare medicala în România.
• deși unele clinici consideră că normele actuale permit reimplantarea pacienților cărora li s-a defectat partea internă (implantul cohlear propriu-zis) după ieșirea din garanția de 10 ani dată de producător, acest punct de vedere nu este universal acceptat, nefiind menționată expres această prevedere în legislatie, astfel că este necesară includerea în normele de implementare a PNTSPAI a acestei situații;
• întrucât condițiile de garanție și service post-garanție pentru sistemele de implant achiziționate de centrele de implant cohlear sunt guvernate de prevederile contractuale, și nu de legislația în domeniul protecției consumatorilor, asociațiile de pacienți apreciază ca fiind necesară existența unor prevederi uniforme privind termenul de garanție de 3 ani pentru procesoarele de sunet (cum unele spitale au deja) și asigurarea mentenanței pe o durată de minim 7 ani de la data activării implantului cohlear.(in prezent unii producători oferă 3 ani garanție, alții 1-2 ani, fără a exista o practică unitară la nivelul tuturor centrelor de implant cohlear);