Dr. Leo De Raeve – consultant științific al Asociației Europene a Utilizatorilor de Implant Cohlear, EURO-CIU

COVID-19 și regulile cu privire la acoperirea feței au condus la producția și disponibilitatea diferitelor tipuri de măști și viziere pe piață. Problema majoră este că măștile tipice (din pânză sau medicale) prezintă o barieră vizuală evidentă pentru persoanele cu pierdere de auz (gura, buzele, dinții, limba și obrajii nu sunt vizibile) (Atcherson și colab., 2017).

Cu toate acestea, măștile și vizierele nu numai că au un impact negativ asupra aspectelor vizuale ale comunicării, ci creează și o degradare acustică a fluxurilor vocale.

De sus de la stânga: mască de pânză, mască cu fereastră, mască transparentă, vizetă

Datele unui studiu recent al lui Goldin și colab. (2020) arată că fiecare mască servește în esență ca un filtru trece-jos, atenuând frecvențele înalte (2000-7000 Hz) din vorbirea purtătorului, cu nivelul de atenuare a semnalului de vorbire cuprins între 3 și 4 dB pentru o mască medicală simplă și aproape de 12 dB pentru măștile medicale N95, în special pe frecvențele înalte. Degradarea calității vorbirii, în combinație cu zgomotul/reverberația camerei și absența unor indicii vizuale pot face ca vorbirea să fie aproape ininteligibilă pentru o mulțime de oameni care suferă de pierdere de auz.

Aceste rezultate sunt confirmate de un studiu realizat de Rudge, Sonneveldt și Moog (2020) de la Centrul Moog pentru educația surzilor. Ele ne arată că o vizieră cu microfon cu transmitere la distanță (remote microphone, RM) și o mască de pânză cu RM facilitează percepția vorbirii semnificativ mai bună decât condițiile omologe dar fără RM (figura 1). În plus, cele două situații de ascultare cu cele mai mari rate de eroare în percepția vorbirii, masca de pânză și masca transparentă (în fig. de mai jos ClearMask, denumirea mărcii comerciale, n.tr.) cu RM, au fost, de asemenea, semnificativ diferite de situația inițială (= fără mască). Utilizarea unui RM cu mască transparentă a dat performanțe semnificativ mai slabe, deoarece semnalul (sunetul ieșit din mască și preluat de microfon) a suferit o distorsiune mai mare din cauza construcției măștii transparente.

Figura 1: Procentul de eroare în percepția vorbirii măsurată prin test CNC în nouă situații de acoperire a feței, inclusiv lipsa acoperirii feței și a microfonului cu transmitere la distanță (RM) reprezentat de linia de referință orizontală portocalie.

Deci, atunci când se ia în considerare echipamentul de protecție individuală în comunicarea cu persoanele cu deficiențe de auz, trebuie gândită nu numai accesul vizual oferit de materialul de acoperire a feței, ci și impactul materialului respectiv asupra calității sunetului vorbirii și modul în care este afectat de utilizarea RM. În majoritatea cazurilor (cu excepția unei combinații cu o mască transparentă), cercetătorii sugerează profesorilor să folosească un RM atunci când predau unor elevi cu pierdere de auz.

Referințe
Atcherson SR, Mendel LL, Baltimore WJ, Patro C, Lee S, Pousson M, Spann MJ. (2017) The effect of conventional and transparent surgical masks on speech understanding in individuals with and without hearing loss. J Amer Acad Audiol 28(1):58-67.
Goldin A, Weinstein BE, Shiman N. How do medical masks degrade speech perception? Hearing Review. 2020;27(5):8-9.
Rudge A., Sonneveldt V & Moog B. (2020), The effects of face coverings and remote microphone technology on speech perception in the classroom, Face Covering White Paper, Moog Center for Deaf Education.

Categories: BLOG

0 Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.