Principalele propuneri trimise recent (martie 2017) catre Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății de asociatiile de pacienti cu hipoacuzie pentru îmbunătățirea Programului Național de Tratament al Surdității prin Proteze Auditive Implantabile (implant cohlear și proteze auditive) – PNTSPAI:

 

1. Includerea în criteriile de eligibilitate PNTSPAI a cazurilor în care implantul cohlear se defectează după ieșirea din garanție (10 ani de la data operației).

Trebuie avut în vedere că, pentru reducerea impactului negativ (atât funcțional cât și dpdv psihologic) al lipsei auzului, operația de reimplantare trebuie realizată cu maximă celeritate și în conformitate cu opțiunea anterioara a pacientului pentru o anumita marca de implant cohlear. Se poate intampla ca spitalul sa nu aiba implanturi de la producatorul respectiv; este deci important ca la stabilirea bugetului PNTSPAI sa se aiba in vedere o alocare bugetara distincta pentru aceste cazuri.

Motivele pentru care este de preferat sa fie folosit un implant de la acelasi producator sunt atât de ordin financiar (se achizitioneaza doar implantul propriu-zis, nu și procesorul de sunet, cel vechi fiind compatibil cu noul implant; pacientul detine deja accesorii și consumabile compatibile) cât și familiaritatea pacientului cu tipul respectiv de implant (fiecare producator avand patente diferite de procesare a sunetelor si de stimulare auditiva).

 

2. Schimbarea părții externe a sistemului de implant cohlear (procesorul de sunet) la fiecare 5 ani, având în vedere uzura fizică și morală a acestora și urmând exemplul celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Momentan, prin PNTSPAI se pot achizitiona doar sisteme complete de implant cohlear cu un cost mediu bugetat de 96.385 lei, în condițiile în care costul părții externe este de doar 28-40.000 lei în funcție de model și producător. Menționăm că garanția pentru partea implantabilă este de 10 ani, în timp ce pentru partea externă este de circa 2-3 ani. Subliniem ca noile modele de procesoare de sunet sunt compatibile cu generatiile anterioare de implanturi de la același producător si ofera beneficii suplimentare semnificative, fără a fi nevoie de reimplantare.

Pași pentru realizarea acestui deziderat:

a. Modificarea normelor PNTSPAI, prin introducerea unor prevederi distincte privind schimbarea procesorului de sunet la fiecare 5 ani, în baza recomandării medicale, și o alocare bugetara distincta. Pacienții vor beneficia de un procesor de sunet compatibil cu partea implantabilă, fapt care trebuie luat în calcul la organizarea achizițiilor (întâi se stabilește necesarul de procesoare de sunet și ulterior, în funcție de acesta, se realizează achiziția).

Pentru ușurarea procedurii de achiziție propunem ca în contractele-cadru pentru achiziționarea de sisteme de auz cu implant cohlear să fie individualizate prețul pentru partea implantabilă și respectiv partea externă, stabilindu-se astfel prețuri de referință distincte la achizitionarea dispozitivelor medicale, corespunzatoare celor doua cazuri: reimplantări, respectiv schimbarea procesorului de sunet. Avand in vedere cele de mai sus, sugeram obligarea unităților spitalicești să încheie contracte-cadru cu toți distribuitorii de implanturi cohlear și nu preferential, ca acum.

b. Includerea părții externe a implantului cohlear și a protezelor auditive implantabile (cu ancorare osoară și de ureche medie) pe lista dispozitivelor de protezare in domeniul ORL (OMS nr. 94/2000), cu un termen de înlocuire de 5 ani în cazul componentelor externe.

Ca preț de referință trebuie luat în calcul prețul celui mai ieftin procesor de sunet compatibil cu partea implantabila, disponibil în piață, urmand ca restul sumei, in cazul optarii pentru un dispozitiv mai avansat, sa poata fi achitat de pacient – adica o situatie similara celei a protezelor auditive obisnuite.

 

3. Recunoasterea dreptului pacienților / aparținătorilor legali de a alege marca/producătorul implantului cohlear, excepție făcând recomandarea medicală expresa pentru un anumit implant.

Ministerul Sănătății și CNAS pot avea în vedere realizarea unor caiete de sarcini comune pentru toate unitățile spitalicești ce derulează programul national, fără a mai lăsa posibilitatea acestora de a realiza caietele de sarcini, lucru care a dus la incheierea de contracte preferentiale fara a se tine neaparat cont de interesul pacientului.

Totodată, întrucât au existat cazuri în care, pentru a oferi prețul cel mai mic și a câstiga licitațiile, unii distribuitori ofereau modele mai vechi și doar 1 an garanție, deși garanția legală de conformitate în România este de 2 ani, apreciem ca oportună introducerea regulii ca sistemele achiziționate să fie doar cele mai recente modele ale fiecărui producător. În caz contrar, există riscul ca modelul achiziționat să nu asigure pacienților potențialul maxim de reabilitare a funcției auditive și implicit de integrare în societate, iar după ieșirea din garanție, producătorul să nu mai asigure service.